Loading...
Audiobook
Coperta “Podcast DoR | Obiceiul pământului”

Podcast DoR | Obiceiul pământului

de: DoR

Narator: Ana Maria Ciobanu

Colectie: Podcast DoR

Publicat de: DoR

Data publicarii: 18 februarie 2022

Durata: 5h 43m

Obiceiul pământului este un proiect jurnalistic multimedia despre sclavia romilor și amprenta acelor 500 de ani asupra prezentului. Sclavia a început în 1385 și a fost abolită abia în 1856, timp în care romii au fost proprietăți ale statului român, ale bisericii și boierilor. Această traumă generațională este răscolită deseori de rasismul prezentului. Vindecarea necesită recunoaștere, reconciliere și măsuri reparatorii. EPISODUL 1 De ce s-ar numi o stradă „Dezrobirii”? Și în București, și în Iași, Ploiești, Constanța sau Caracal? A cui „dezrobire” o fi? E de înțeles să n-ai habar; mulți n-avem niciun reper despre istoria locurilor în care ne-am născut, deși ele vorbesc despre cine suntem. Puzzle-uri de tipul acesta rezolvă sociologul Adrian-Nicolae Furtună, cercetător la Centrul Național de Cultură a Romilor – „Romano Kher”, care face și un doctorat în memoria sclaviei, adică în cum ne amintim ca societate că, timp de 500 de ani (1385-1856), biserica, boierii și domnitorii români au stăpânit, vândut și dăruit romi. Deși o parte din bogăția țării a fost acumulată prin exploatarea și forțarea romilor în sclavie, statul român nu face mai nimic pentru a cunoaște acest trecut și a-l repara. De aceea, reasamblăm această istorie alături de istorici, activiști și artiști romi care au explorat deja această moștenire. În acest prim episod al Obiceiul pământului, îi vei auzi pe sociologul Adrian-Nicolae Furtună, pe Ela Anton, gazda podcastului Hazard, pe Magda Matache, directoarea programului de studii rome de la Harvard, și pe Alina Șerban, care joacă, scrie și regizează spectacole de teatru și filme despre identitatea romă. EPISODUL 2 Tu ce ai învățat să crezi despre romi? Probabil că e bine să îi eviți; pentru că fură, mint, ucid. Asta transmit și proverbele românești – „ț*ganul când s-a făcut împărat, pe taică-su l-a spânzurat” sau „ț*ganu’ e rudă cu dracu’” –, iar ele sunt doar o formă prin care ura istorică față de romi a călătorit în timp până astăzi. Această înțelepciune populară se fundamentează pe o istorie de aproape jumătate de mileniu în care romii au fost sclavi – adică au fost considerați mai puțin oameni și forțați să muncească gratuit pentru domnitori, boieri și mănăstiri. Ca să înțelegem de ce suntem și azi îmbibați de prejudecăți și stereotipuri despre răutatea, lenea, lăcomia și chiar infracționalitatea înnăscută a romilor, în acest al doilea episod facem o călătorie în timp alături de istorici și cercetători romi. Îi vei auzi pe etnologul Delia Grigore, care a studiat modul în care proverbele românești construiesc imaginea romilor în mentalul colectiv; pe istoricul Petre Petcuț, care a scris Romii. Sclavie și libertate, o carte fundamentală despre istoria romilor; pe Luiza Medeleanu, care cercetează imaginea romilor în media și formează profesori care lucrează și cu elevi romi; pe Mariana Sandu, care a cercetat îndeaproape fenomenul abuzului fetelor rome în perioada sclaviei. Fără să cunoaștem istoria sclaviei, reconcilierea și vindecarea nu sunt posibile. EPISODUL 3 Ți-am povestit că istoria sclaviei romilor este peste tot în jur, dacă știi să privești. Inclusiv la Muzeul Național de Artă al României, dacă faci un tur cu sociologul Adrian-Nicolae Furtună – cum am făcut noi în acest al treilea episod. Pasiunea lui de-o viață e să sape în arhive vechi de sute de ani, să intervieveze romi și să caute istoria poporului său în spațiile din jurul nostru și în mentalul colectiv. Face asta ca să lase ceva în urmă, pentru cei ca el, care nu se regăsesc în narațiunile care-i înconjoară. „E un loc în care mă regăsesc, așa cum m-am regăsit de multe ori, cel mai des, în societate: din perspectiva celui nevăzut, din perspectiva celui ascuns, care se poate vedea doar dacă este destul de școlit, știi? Dacă nu ești școlit și vii aici ca tânăr rom, care nu cunoști nimic despre istoria romilor, nu ai cum să vezi povestea din spate.” Când se plimbă prin Muzeul de Artă, Furtună își imaginează cum l-ar ajuta exponatele să spună povestea istoriei romilor pentru copii romi, care ar avea astfel șansa să înțeleagă că sunt și ei parte din cultura acestei țări. Că strămoșii lor au contribuit la ce vedem astăzi în muzee. Fă această călătorie prin galerii de artă bisericească medievală, uși ale mănăstirilor de la 1700 sau portrete de boieri și domnitori de la început de secol XIX ca să descoperi o istorie comună. EPISODUL 4 Toți avem o voce interioară care ne face să ne îndoim de noi înșine, să credem că nu suntem îndeajuns. Vocea interioară modelată de rasism poartă însă o greutate în plus – a celor 500 de ani de sclavie. Se simte în lupta Alinei Șerban – prima regizoare romă care montează o piesă la Teatrul Național din București, cea care a pus în scenă o piesă de teatru despre sclavia romilor și a scris și regizat un scurtmetraj despre sclavie din perspectivă romă. Niciuna dintre aceste premiere nu a fost ușoară și, mulți ani, niciuna dintre aceste premiere nu a fost suficientă pentru Alina. A simțit deseori că lupta ei nu este văzută, că deși premiile vin firesc din străinătate, în România trebuie să deschidă uși cu piciorul, doar pentru că este romă. Și a tot făcut asta – în 2011, când juca în Rahova ca să se întâlnească cu un public care vedea poate pentru prima oară artă care pune romii în prim-plan, fără să-i batjocorească. Dar mai ales în 2015, când Ministerul Culturii i-a spus să folosească „robie” în loc de „sclavie” pe afișul de promovare a spectacolului Marea Rușine. După 12 ani de muncă, în Cel mai bun copil din lume, un spectacol care a evoluat și-a crescut o dată cu ea, Alina explorează lupta de a se descoperi, accepta și iubi. Îi e mai clar ca niciodată că ce face ea creează mult inconfortabil, dar e unul în care îi invită pe oameni să pășească pentru a evolua. EPISODUL 5 E rasist să pui întrebări despre etnia viitorilor tăi vecini. E rasist să râzi la glume care trivializează victimele rome ale Holocaustului. E rasist să-i spui copilului tău „dacă nu stai cuminte, vine ț*ganul și te fură”. E un întreg sistem de gândire cu care am crescut în spate. Spre exemplu, nevoia de a ști dacă viitorii tăi vecini sunt romi ascunde concepția conform căruia tu, clientul care caută apartament, ești superior și implicit mai „civilizat”. Ne-am spus povestea despre inferioritatea romilor încă de la forțarea lor în sclavie și am continuat s-o spunem și în timpul celui de-a doilea război mondial, când legile rasiale excludeau pe oricine nu era „român adevărat”. Ne-o spunem și astăzi, când memoria acestei istorii se pierde. Rasismul nostru e adânc și inconștient. Abia când începi să-l conștientizezi apar întrebările – de ce ai reacționat așa, de ce ai râs – și apare și ocazia să te chestionezi, ca apoi să te dezbari de prejudecăți. Îi vei auzi în acest episod, printre alții, pe profesorul de istorie la Oxford Marius Turda, pe sociologul Gelu Duminică, pe agenta imobiliară Ramona Ursu, pe experta educațională Luiza Medeleanu și pe cercetătoarea Magda Matache, care explorează raportarea la rasism din perspective diferite. Unii cercetează istoria, alții sunt preocupați de moștenirea personală, unii cer justiție reparatorie. E important să îi auzi pe toți, pentru că nu există o singură voce romă. Au în comun moștenirea celor 500 de ani de sclavie, a Holocaustului și rasismul prezentului și au soluții complementare pentru vindecare.

Cum funcționează?

1

Iți creezi cont.

Creează-ți un cont gratuit chiar aici.

2

Descarci aplicația Voxa

Disponibilă pentru Android și iPhone de pe Google Play sau App Store.

3

Încerci gratuit 7 zile

Ai acces nelimitat la toate titlurile și întreaga experiență Voxa.

4

Asculți oriunde și oricând

Descarci orice carte și te bucuri de ea chiar și când nu ai conexiune la internet.

Mockups din aplicația Voxa.