Ghidul tehnoredactorului. De la print la eBook, scris în colaborare de Vlad Puescu și Victor Jalbă-Șoimaru, își propune să fie „un manual de utilizare“ pentru cărțile electronice, o specie editorială încă insuficient cunoscută și agreată pe piața editorială din România. Tocmai din dorința de a sublinia faptul că eBookurile nu sunt „bastarzii“ industriei editoriale, așa cum poate le mai percep încă unii, ci o etapă firească, necesară și, de ce nu, chiar superioară în evoluția acesteia, ghidul propune, în primele sale capitole, o istorie a cărții în diacronie, de la anticele tăblițe de lut și suluri de papirus la forma contemporană a cărții. Trecând de la codexul primelor secole creștine și manuscrisele medievale la etapa presei tipografice cu caractere de plumb, pentru a ajunge la revoluția tiparului marcată de contribuția lui Gutenberg și, implicit, la secularizarea și democratizarea cunoașterii, cartea tipărită a fost, vreme de cinci secole, „cea mai durabilă și mai eficientă formă prin care a fost depozitată și transmisă cunoașterea“, timp în care și nici industria de profil nu a mai cunoscut transformări dramatice. Deși varianta digitală a cărții a fost și continuă încă să fie „boicotată“ de bibliofili și de unele voci din interiorul industriei editoriale, care au profețit sumbru moartea cărții fizice, apariția cărții electronice nu constituie însă decât un pas absolut firesc de evoluție având în vedere schimbările majore de la nivelul stilului general de viață impuse de către dezvoltarea computerelor și de apariția internetului. Ghidul tehnoredactorului. De la print la eBook susține ideea aceasta atât prin multitudinea de informații privind dezvoltarea pieței digitale (marcată de apariția a tot mai multe eBook Readere, ca dispozitive de gen, introduse pe piață de lanțuri de librării precum Amazon, Barnes & Noble, Kobo etc.), cât și prin enumerarea avantajelor pe care le presupune lectura digitală, între care personalizarea experienței de lectură, posibilitatea indexării facile și a activării cu ușurință a funcțiilor de dicționar, îmbogățirea conținutului, crearea unei comunități globale de cititori și interactivitatea. Pentru înțelegerea în ansamblu a fenomenului sunt trecute în revistă și explicate și tipurile de cărți electronice, îmbogățite și interactive, de formate digitale și de dispozitive de lectură.

Partea a doua a ghidului, cu caracter tehnic și specializat, se ocupă de procesul de tehnoredactare în ansamblu atât pentru ediția tipărită a unei cărți, cât și pentru formatul său digital, într-un demers amplu, care pleacă de la discutarea problemelor de software aferent producției, sisteme de operare, layouturi de tastatură, utilitare, pluginuri, extensii și scripturi, până la pregătirea și importarea textului în formatul de paginare și aspectele legate de punerea în pagină a unei cărți (formatul, corpul de literă, stiluri, grafică, poziționarea notelor ilustrațiilor și tabelelor), dar ajungând să abordeze și problemele pe care le presupune trecerea pe print în ediția digitală (metadate, introducerea copertei, opțiuni specifice de export către ePub, opțiuni de validare).

Ghidul tehnoredactorului… are meritul de a propune și o listă de referințe bibliografice esențiale, nu neapărat ca o anexă la carte, cât întrețesute pe tot parcursul textului, în curgerea firească a procesului de expunere, interpretare și explicitare a informațiilor.

Publicat de: ProEdit