„Rămășițele zilei” de Kazuo Ishiguro explorează teme de loialitate, regret și autoiluzionare prin povestea unui majordom englez pe nume Stevens. Acesta se gândește la anii petrecuți lucrând la o vilă în slujba unui lord britanic, dar în același timp el încearcă să înțeleagă semnificația muncii sale și deciziile pe care le-a făcut în trecut. Stevens este dedicat unei idei rigide despre serviciu și datorie, fără a pune prea mult accent pe propria sa fericire sau pe relațiile personale. Cartea subliniază modul în care Stevens a trăit o viață pentru alții, punându-și propria dorință de a înțelege și de a simți pe plan secundar. Chiar și când relațiile și ocaziile de a găsi împlinire erau evidente, el nu a reușit să le observe, concentrându-se doar pe îndatoririle sale față de stăpânul său. Acesta este un punct central al romanului: cât de mult sacrificăm din viața noastră pentru a urma standarde externe sau pentru a îndeplini așteptările altora. Tema autoiluzionării este mereu prezentă în comportamentul lui Stevens. De-a lungul cărții „Rămășițele zilei”, el își justifică acțiunile, chiar și atunci când realizează că asta a avut o influență negativă asupra propriei sale fericiri. El nu își permite să înfrunte realitatea relației sale cu Miss Kenton care reprezenta o ocazie de a-și conștientiza propriile sentimente. O astfel de distanțare emoțională poate fi văzută ca o alegere conștientă de a evita confruntarea cu realitatea.
Publicat de: Mind Builders